Orașul de hârtie

Orașul de hârtie

Orașul de hârtie nu poate fi găsit pe nici o hartă, pentru simplul motiv că el nu se află într-un anumit loc, ci peste tot. Poste tot în lumea asta oamenii construiesc relații de hârtie, află adevăruri de hârtie, mototolesc și aruncă la coș sentimente scrise pe o hârtie.

Am fost căsătorit 24 de ani. Am aruncat și eu la coș destule hârtii, dar casa mea părea de piatră. Aproape fără nici o excepție, mi-am văzut prietenii destrămându-și familiile și m-am întrebat de ce se întâmplă asta. Și eram mândru de casa mea de piatră, eram mândru ca și cum ăsta ar fi fost doar meritul meu.

Mirarea mea a durat până în ziua acelui cutremur…

Când am reușit să ridic iar privirea, am văzut că prietenii mei construiau nepăsător, fără a fi răniți, alte și alte case de hârtie. Asta în timp ce eu zăceam zdrobit sub resturile casei mele de piatră…
Atunci am priceput că planurile lor erau concepute de un singur arhitect: teama. Teama de a nu fi rănit de greutatea propriilor sentimente îi face pe oameni să se joace de-a viața în orașul de hârtie în loc să trăiască o viață adevărată, în case adevărate.

De la bilețelele nevinovate aruncate către cel de sex opus în școală până la actele semnate la primărie, toate relațiile sentimentale încep pe hârtie, iar teama le ține captive acolo până la sfârșit. Nevoia de certitudini îi face pe oameni să semneze hârtii, să încheie contracte. Oare ce este mai stupid de atât? “Ai semnat că mă vei iubi toată viața!”, ei și?…

Privesc la cei din jur și văd cum mulți, prea mulți dintre ei, se străduiesc să netezească acoperișuri de hârtie, sentimente de hârtie, pentru a salva aparențele de frumusețe din orașul de hârtie. Pentru că acest oraș are doar două legi: “nu te lăsa rănit” și “salvează aparențele”.

Păcat.

Categorii: Gânduri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.