De ce privești

De ce privești

De ce privești în ochii mei așa?
Ești zâmbet, întrebare, așteptare,
Parc-ar fi șagă, parcă provocare.
Chiar vrei să guști puțin din viața mea?

În ochii mei nu e nimic nemaivăzut
Așa sunt eu, zâmbesc și-atunci când plouă,
Trăiesc momentul stropilor de rouă
Iubesc în viitor, dar și-n trecut.

Speri să găsești ceva, ești curioasă?
Crezi că ce simt îți face trebuință?
Rămâi neștiutoare, e mai bine!
Sau vrei să simți și tu a mea dorință?

De ce privești în ochii mei așa?
În ei n-ai să găsești prea multe rugi,
Poți să te uiți în ei, sau poți să fugi.

Putem zâmbi? Putem schimba ceva?
Putem să ne privim în ochi așa,
Ca doi copii?


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.