De ce privești

De ce privești

De ce privești în ochii mei așa?
Ești zâmbet, întrebare, așteptare,
Parc-ar fi șagă, parcă provocare.
Chiar vrei să guști puțin din viața mea?

În ochii mei nu e nimic nemaivăzut
Așa sunt eu, zâmbesc și-atunci când plouă,
Trăiesc momentul stropilor de rouă
Iubesc în viitor, dar și-n trecut.

Speri să găsești ceva, ești curioasă?
Crezi că ce simt îți face trebuință?
Rămâi neștiutoare, e mai bine!
Sau vrei să simți și tu a mea dorință?

De ce privești în ochii mei așa?
În ei n-ai să găsești prea multe rugi,
Poți să te uiți în ei, sau poți să fugi.

Putem zâmbi? Putem schimba ceva?
Putem să ne privim în ochi așa,
Ca doi copii?


0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.