privesc cum ninge

Privesc cum ninge

Te văd plutind cu fulgii de zăpadă,
Privesc cum ninge, îmi aduc aminte
Cum fiecare fulg era un zâmbet
Ce se topea pe fruntea mea fierbinte.

Te văd cum te roteai copilărește,
Cu brațele deschise larg spre cer,
Ca o zeiță ce ningea iubire
Tot ce voiam să am, să simt, să sper.

M-am prins în joc, timid, fără cuvinte,
Voiam câțiva din fulgii ce veneau,
Nepriceput, stângaci și fără minte,
Vedeam uimit cum fulgii se topeau.

Acum, privesc cum ninge și mă doare.
Ce vise ascundeai în fulgi de nea?
Ce a topit iubirea mea fierbinte?
Ce frumuseți ningeau în palma mea?

Categorii: Poezii

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.