Zbor spre apus

În visele ce zboară spre apus
Sunt clipele trăite împreună
Și tot ce-am spus sau a rămas nespus

De-ai vrut să pleci sau doar s-a întâmplat,
Dacă plecarea ta e devenire,
Nu știu, dar nici acum nu te-am uitat

De nu poți să-mi răspunzi, nu te-ntrista
Sper că ți-e bine și-ai lăsat în urmă,
În umbre șterse, tot ce te durea

Acolo unde ești e doar lumină
Eu mai rămân, nu am să vin chiar azi,
Mai am de ispășit încă o vină

Știi, uneori aș vrea să vii-napoi
La viața noastră fremătând de șoapte,
La fericire, doruri și nevoi

Oricât aș vrea și m-ar durea de tare
Știu că un vis ce-ncepe se termină,
Iar râul nu se-ntoarce la izvoare

Acum, prea multe nu mai am de spus
Și te sărut în gând, de noapte bună,
În visele ce zboară spre apus

Categorii: Poezii

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.